logo

Category : Fotografie de portret

30 Oct 2019

Portret la radio: Cicicu (Dan Chiorean)

portret alb negru cicicu dan chiorean

Distribuie

Mică introducere în seria portret la radio

Din 2018, de când lucrez la EBS Radio, am avut privilegiul să stau de vorbă cu mulți invitați. Uneori am apucat să îmi și fotografiez interlocutorii, așa încât inagurez aici o serie de portrete realizate cu ocazia acestor întâlniri.

Portret la radio – Cicicu Dan Chiorean

Pe Cicicu mi-l amintesc de când îl juca pe Billy Bybbit în Zbor deasupra unui cuib de cuci. Spectacolul ăsta, deși venea după filmul grozav al lui Milos Forman cu Jack Nicholson în rolul principal, avea să-mi placă atât de tare încât aveam să-l văd de multe ori la Naționalul Clujean.

De la sfârșitul anilor '90 încoace, fiecare întâlnire cu Dan Chiorean (întâmplătoare sau nu) a fost cel puțin agreabilă. Pentru că Cicicu e povestitor înnăscut, plin de umor și mereu cu poftă de viață.

O singură dată l-am văzut având o mină serioasă și oficială, în sala Operei din București, unde se decernau premiile Gopo – jucase atunci in Rocker-ul lui Marian Crișan.

Au trebuit să treacă mai bine de 25 de ani până să purtăm o conversație oficială, într-un studio de radio.

Anul acesta (2019) l-am chemat la EBS Radio să stăm de vorbă cu ocazia Zilei Internaționale a Teatrului și o jumătate de oră s-a dus pe nesimțite, într-o discuție naturală și plină de veselie. Dacă sunteți curioși, interviul poate fi ascultat integral aici.

Din fericire, Cicicu nu s-a oprit nici după ce-am închis microfoanele, așa încât următoarele imagini îl suprind în plină vervă.

portret studio dan chiorean cicicu
portret studio dan chiorean cicicu
portret studio dan chiorean cicicu
portret studio dan chiorean cicicu
29 Aug 2019

Părintele Arpi

Distribuie

Mic portret alb-negru cu Parintele Arpi. 

Stă asezat pe marginea unui mormânt și fumează. Fumează temeinic și liniștit. E îmbrăcat frumos și, cu hainele acelea aproape festive pe el, are grijă să nu-și murdărească pantalonii negri, călcați la dungă. Între el și vechiul mormânt de piatră se interpune batista de mătase, asortată cu cravata.

Pare că meditează, așa că mi-e teamă c-am să-l deranjez cu prezența mea. Nu mă bagă-n seamă, își vede de gândurile lui. Ajung aproape, întoarce brusc capul și de sub pălărie ochii lui albaștri mă-nfulecă curioși. Bătrânul preot unitarian sare-n picioare după ultimul fum și, cu o sprinteneală pe care-o au doar copiii, se avântă-n biserică.

Acum are noroc – suntem câțiva turiști la slujbă plus Zeno – cel mai unitarian ortodox din localitate. De obicei mai vine și cel mai unitarian catolic al Roșiei Montane, dar, chiar și atunci când nu apare nimeni, părintele Arpi e prezent la datorie. Uneori la biserică se prezintă doar câinele lui Zeno – Gusti. Asistă la liturghie cuminte, și-apoi îl conduce pe dom` părinte la terasa din centru, unde îl așteaptă preț de-o bere, două. Căinele pleacă înapoi în treaba lui, preotul se-ntoarce la Câmpeni pentru ca duminica viitoare la 11 fix să apară din nou la biserica recent renovată.

De data asta a cântat și la orgă, secondat de Zeno – s'il vous plait, monsieur – i-a spus când a venit momentul recitalului de final și-au tulit-o amândoi sus la instrumentul ușor decalibrat. A vorbit despre puterea rugăciunii, despre descoperirile recente de pe facebook, a amintit că ne paște și-un brexit, s-a rugat în română, maghiară și latină iar la final, cu mantia neagră fluturându-i pe umeri, a trecut val vârtej pe la fiecare dintre cei 8 enoriași de ocazie, binecuvântându-ne, dând mâna cu noi.

A lasat haina preoțească-n cui, a închis biserica și-am mai stat puțin de vorbă afară, în timp ce-a sorbit cu poftă o țigară.

Cu sau fără enoriași, părintele Arpi slujește la Roșia de 43 de ani. N-or fi rămas mulți roșieni unitarieni în zilele noastre, însă părintele e un mic star în localitate. De la lăcașul de cult până la terasă e doar o aruncătură de băț, dar toți cei cu care se-ntâlnește pe drum sunt bucuroși să-l vadă. Părintele Arpi se oprește la povești cu fiecare, verifică privind prin geam starea casei parohiale în care-a locuit zeci de ani, gesticulează, glumește, salută lumea ridicând pălăria și mai zăbovește o vreme la o bere pe banca din fața magazinului Bereczky.

Cu pasul ștrengarului, părintele Arpi dispare-n jos pe strada principală. Va reveni peste-o săptămână, să învioreze cu privirea caldă, cu zâmbetele, mirările și glumele sale pe toți creștinii ori ateii ce-i vor ieși în cale. Și-i va fermeca pentru totdeauna, cu ochii lui albaștri, sfredelitori, dar atât de liniștitori…

portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
portret parintele arpi alb-negru
17 Sep 2017

Expozitie personala – et lux in tenebris lucet

afis expozitie et lux in tenebris lucet

Din 2015 pana in 2017 am vizitat periodic un Camin de Seniori din Cluj-Napoca, ajungand sa-i cunosc treptat pe multi dintre cei de acolo.

Mi-a venit ideea de a le face fotografii, initial doar pentru a le face o bucurie – la cateva zile dupa o “sedinta foto” ma intorceam si le daruiam modelelor mele imaginile printate, pe care – aveam sa constat – le apreciau si le primeau bucurosi.

Unii aveau sa le puna pe peretele camerei lor, deasupra patului, altii le purtau la ei, in buzunarele hainelor. Cineva ma rugase sa-i imprim mai multe exemplare – dorea sa le trimita nepotilor sai, crescuti in strainatate.

Dupa cateva astfel de vizite, colectia de portrete capata consistenta; a prins contur ideea unei expozitii cu aceste chipuri frumoase si expresive, mai ales fiindca oameni dragi mie apreciau fotografiile si ma indemnau sa le arat cumva publicului.

Asa incat am pus lucrurile in miscare; dupa cateva saptamani de emotii, stres si oboseala am ajuns sa vad pe peretii unei superbe galerii de arta (multumesc, domnule Tibori!) aceste portrete, sub titlul dat de iubita mea Eva (cel mai mare sprijin in acest demers): “et lux in tenebris lucet” (lumina straluceste in intuneric).

Expozitia e deschisa la Cluj-Napoca, in sala subsol a Galeriilor Minerva, din 18 pana in 29 septembrie 2017. Vernisajul e luni seara, de la 6. In rest, expozitia poate fi vizitata in zilele lucratoare, intre orele 11-17.

Va astept cu drag!

15 Sep 2016

Copilul si cainii

Pusesem mana pe un aparat mic, considerat de multi o “jucarie”. Asa incat am luat-o ca pe un joc!

small-0028

small-0026

small-0025

small-0024

small-0022

28 Jul 2016

Nicoleta

O sedinta foto cu Nicoleta, in cateva locuri din centrul Clujului.

sedinta-foto-nicoleta-small-0002

sedinta-foto-nicoleta-small-0018

sedinta-foto-nicoleta-small-0022

sedinta-foto-nicoleta-small-0026

sedinta-foto-nicoleta-small-0032

sedinta-foto-nicoleta-small-0044

24 Feb 2016

Sedinta foto in studio cu Gabriela

Acesta e cadoul pe care Gabriela l-a primit de ziua ei – o sedinta foto in studio. Idee de cadou asadar, daca aveti prieteni care-si doresc astfel de imagini!

sedinta-foto-gabriela-01

sedinta foto gabriela

sedinta-foto-gabriela-02

sedinta-foto-gabriela-03

04 Feb 2016

Sedinta foto de familie (insorita)

Una din ultimele dupa-amieze frumoase si calde din toamna anului trecut ma gasea pe dealurile din sudul Clujului, cu o familie frumoasa. Iata cateva imagini de la sedinta noastra foto:

sedinta-foto-familie-0003

sedinta-foto-familie-201

sedinta-foto-familie-0001

sedinta-foto-familie-202

sedinta-foto-familie-0002

sedinta-foto-familie-0005

sedinta-foto-familie-0004

sedinta-foto-familie-0006

sedinta-foto-familie-203

15 Dec 2015
sedinta foto oana stefan

Sedinta foto (cu cerere in casatorie)

In toamna Stefan ma cauta pentru o sedinta foto cadou pentru prietena lui, pe care s-o facem in studio. Asta deja mi se parea grozav – imi place sa-i fotografiez pe cei ce se iubesc, dar tanarul meu domn avea si o surpriza in minte – la un moment dat in timpul sedintei foto, dupa ce schimbau tinutele casual cu unele mai elegante, urma sa scoata din buzunarul sacoului cutiuta cu inelul de logodna si s-o ceara de sotie pe Oana. Iar treaba mea era sa surprind acel moment unic in fotografii. Neregizat, necosmetizat, caci fata urma sa fie luata prin surprindere, ceea ce s-a si petrecut!

Marturisesc c-am avut emotii cel putin la fel de mari ca si bravul cavaler! Iata-i pe cei doi, zambitori si fericiti. Oana a acceptat incantata cererea – inedita – in casatorie, ceea ce se va vedea si-n pozele de mai jos. Si, pentru ca povestea acelei zile sa nu se rataceasca in timp prin calculatoare, au prins-o intr-un album foto.

Domnilor, daca doriti sa le suprindeti in acest fel pe iubitele voastre, sunt incantat sa facem fotografii impreuna!

sedinta-foto-oana-stefan-1

sedinta-foto-oana-stefan-2

sedinta foto oana stefan

sedinta-foto-oana-stefan-3

sedinta foto oana stefan

sedinta-foto-oana-stefan-4

sedinta foto oana stefan

sedinta-foto-oana-stefan-5

sedinta foto oana stefan

sedinta-foto-oana-stefan-6

sedinta-foto-oana-stefan-7

sedinta-foto-oana-stefan-8

 

 

 

 

09 Aug 2015
sedinta foto Lucian la Cluj

Lucian – sedinta foto la Cluj

Lucian si-a dorit o sedinta foto informala si mi-a dat libertatea sa-l port prin locurile cele mai intersante – fotografic vorbind – de pe strazile Clujului. Ceea ce am si facut, descoperind in cele doua ore petrecute impreuna un tanar domn agreabil si simpatic.

sedinta foto Lucian la Cluj

Lucian - sedinta foto la Cluj

sedinta foto Lucian la Cluj

lucian-001-2

16 Sep 2014

Fane si Iulica

La scurt timp dupa ce revenisem cu arme si bagaje la Cluj, orasul din care evadasem pentru 10 ani pentru Bucuresti, bunul prieten Iulica (de la) capitala imi facuse o vizita.

In cele cateva zile in care l-am gazduit isi programase o intalnire cu Fane Nagy (fostul tobosar al legendarului grup Semnal M), asa incat am iesit toti trei la o plimbare prin Parcul Mare. Am considerat seara asta semnificativa pentru intoarcerea mea acasa – il intalneam pe Fane – cu care ma intalnisem inainte vreme de atatea ori pe strazile orasului – si il revedeam pe Iulica bucuresteanul – amandoi la un loc, sa faca mai lina readaptarea mea la domolul oras de sub Feleac…

Iata-i pe cei doi fotografiati in acea placuta seara de 20 august, cu bancuri, amintiri, rasete si discutii serioase.

fane-iulica-001
fane-iulica-002
fane-iulica-003
fane-iulica-004
fane-iulica-005
fane-iulica-006
fane-iulica-010
fane-iulica-011
fane-iulica-012
fane-iulica-013
fane-iulica-016
fane-iulica-017
fane-iulica-018
fane-iulica-019
fane-iulica-020
fane-iulica-021