logo

Blog

12 Jul 2018

Geamana lake – toxic beauty

La începutul lui Decembrie 2017 ajungeam din nou la Roșia Montană (nu știu cum se face că tot în sezonul rece ajungem acolo); aveam să explorăm lacul Geamăna dinspre Vințu – o mică așezare al cărei capăt nordic e încet încet acoperit de apă – o apă toxică, dar al naibii de arătoasă. Nimic viu nu-i rezistă, dar pesemne că omul a cântărit bine când a hotărât că dezastrul ecologic e mai puțin important decât exploatarea de cupru de la care se trage lacul toxic.

 

03 Jul 2018

Botezul lui Horea Mihai

Imagini de la botezul lui Horea Mihai. Galerie foto cu taina botezului, trăită de micuțul Horea Mihai la Biserica Ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul din Cluj-Napoca.




















28 Jun 2018

Nik Bärtsch’s Ronin @ Cluj-Napoca

Pentru mine cel mai atractiv moment al festivalului Jazz In The Park a fost Nik Bärtsch. Pianistul elvețian ajungea în sfârșit la Cluj, oraș în care și-ar fi dorit să cânte de 20 de ani…

Concertul său, alături de grupul Ronin, a debutat răvășitor, furtunos și s-a încheiat la fel de intens, cu un bis de aproape 25 de minute. O asemenea experiență hipnotică și surprinzătoare ar fi trebuit trăită de mai mulți melomani, indiferent că sunt sau nu prieteni ai jazz-ului.

În fine, câteva fotografii de la concertul din Form Space – nu multe căci, după foarte multă vreme dorința de a absorbi muzica a fost mai mare decât cea de a surprinde în imagini ceea ce s-a întâmplat pe scenă.

În încheiere, o secvență video cu Ronin-ii:

26 Jun 2018

Judith

Am petrecut câteva ore plăcute în Grădina Botanică din Cluj-Napoca alături de Judith și părinții ei. Mai jos vedeți o galerie cu o selecție de fotografii de la mica noastră ședință foto de familie.

15 May 2018

Cine se-ntrece în noapte

Pe centurica de sub pădurea Hoia – conexiunea alternativă dintre dormitor și restul încăperilor vieții Clujului – vineri 4 mai, după asfințit s-a petrecut o cursă de mașini.


Proba nocturnă a raliului a atras mai mulți spectatori decât în anii precedenți, ceea ce – aveam să constat mai târziu -a adus (pentru mine cel puțin) – sarea și piperul întrecerii.

Să mă explic: ne-am luat în primire petecul de iarbă la capătul dinspre cartierul Grigorescu al traseului, acolo unde piloții trebuiau să ia o imposibilă curbă în ac de păr, gândindu-ne că va fi cea mai spectaculoasă porțiune a întregii curse.

Soarele s-a retras implacabil și, după ce s-a făcut atât de întuneric încât nu mai nimeream doza de bere decât cu lanterna telefonului, a început spectacolul. Din cei peste șapte km ai cursei vedeam bine câteva sute de metri, sub 500, ca să fiu sincer.

Vedeam bine e un fel de a spune – mă orbeau pentru câteva secunde farurile puternice, urma reducerea vitezei până aproape de 0 pentru acul de păr menționat mai sus acompaniată de ropotul blitzurilor fotografilor plasați strategic și dispariția precipitată pe coborârea în linie aproape dreaptă. În cele mai frumoase momente, spatele mașinilor oferea efecte speciale balaurești – flăcări țâșneau pe țeava esapamentului, uneori și scântei!

Auzeam în schimb perfect bubuiturile motoarelor supra-alimentate (informație furnizată de colegul de la tehnic – CP) pe care unii dintre suporteri le cunoșteau atât de bine încât – deși nu vedeau aproape nimic – le asociau instant unor mărci auto și unor nume de persoane (cred că e vorba de piloții respectivelor mașini).

Auzeam și mici reprize de aplauze atunci când strânsa curbă era spectaculos parcursă. Dacă concurentul venea însă prea încet, publicul taxa abilitățile sale, cu spumoase comentarii: “parca aici în dreapta era o manetă pentru frâna de mână, n-am mai găsit-o și-atunci am băgat frână de motor” sau “asta e mașina de pâine, de vine-așa încet?” plus inevitabilă remarcă la identificarea unui Logan “ăsta-i un taximetrist în cursă.” Auzeam și nume de piloți, și alte lucruri specifice sportului pe 4 roți pe care însă nici nu le-am înțeles, nici nu le-am ținut minte, oricum – multe litere și cifre, un limbaj prea tehnic.

La plecare m-a lovit epifania: o cursă de mașini în beznă e ca și cum ai sta în tribuna unui stadion uriaș pentru o cursă de atletism nocturnă, iar singurele lumini funcționale ar fi frontalele alergătorilor și ecranele telefoanelor spectatorilor.

Imaginați-vă!

02 Apr 2018

Tambours en Feu la TIFF 2016

O trupa franceza – Transe Express – precede proiectia unui documentar despre lumea circului la editia 2016 a TIFF-ului. Bontida, 28 mai 2016.

06 Mar 2018

Nunta Moro & Truth

Moro & Truth – great wedding, fun party! Bucuresti, vara lui 2017.

Deseori, cand ma gandesc la nunta lui Moro si Truth, parca pornesc spre o poveste magica cu miros de capuccino si scortisoara, in care printesa adusa de pe alte meleaguri, cu pielea de abanos, invaluita in miresme exotice, e luata in brate cu tandrete de printul blond cu ochi albastri.

Dar aceasta reverie se scurge treptat inspre amintirile nuntii reale unde bucuria de a savura darurile vietii le-au fost caracteristice nu doar mirilor, ci si intregului alai de nuntasi. Pe scurt: o nunta ca in povesti!

 

27 Dec 2017

Exercitii pe ritm de ceata (cont)

Dupa cateva zile imbibate-ntr-o ceata apasatoare si sufocanta, iesim din oras pentru o mica escapada pe Magura, micul varf salvator: acolo e soare, e cald si vantul – de data asta – nu bate deloc. De pe Magura vedem de obicei Cheile Turzii, dar avem acum o surpriza foarte placuta – cerul atat de senin ne lasa sa admiram la orizont Muntii Fagaras! Chiar sub nasul nostru insa, ceata vine si pleaca, precum respiratia domoala a unui nevazut monstru (multumesc Eva pentru comparatie!). Ceva mai departe marea laptoasa e atat de densa incat nimic nu indica prezenta sub “apele” sale a vreunei localitati, dar inclusiv Clujul e complet innecat. Sus facem o baie de soare, de care ne bucuram precum copiii.

07 Nov 2017

Nunta Octavia si Ionut

O nunta caracterizata de finete si gingasie, unde bunul gust si afectiunea profunda confera vremii neprielnice (o zi mohorata de februarie) caldura si lumina. Vedeti mai jos o selectie de fotografii alb-negru si color din ziua nuntii Octaviei cu Ionut precum si poze de la sedinta foto de dupa nunta – trash the dress – care a avut loc intr-o dupa-amiaza de toamna tarzie, pe dealurile din imprejurimile Clujului.

17 Sep 2017

Expozitie personala – et lux in tenebris lucet

afis expozitie et lux in tenebris lucet

Din 2015 pana in 2017 am vizitat periodic un Camin de Seniori din Cluj-Napoca, ajungand sa-i cunosc treptat pe multi dintre cei de acolo.

Mi-a venit ideea de a le face fotografii, initial doar pentru a le face o bucurie – la cateva zile dupa o “sedinta foto” ma intorceam si le daruiam modelelor mele imaginile printate, pe care – aveam sa constat – le apreciau si le primeau bucurosi.

Unii aveau sa le puna pe peretele camerei lor, deasupra patului, altii le purtau la ei, in buzunarele hainelor. Cineva ma rugase sa-i imprim mai multe exemplare – dorea sa le trimita nepotilor sai, crescuti in strainatate.

Dupa cateva astfel de vizite, colectia de portrete capata consistenta; a prins contur ideea unei expozitii cu aceste chipuri frumoase si expresive, mai ales fiindca oameni dragi mie apreciau fotografiile si ma indemnau sa le arat cumva publicului.

Asa incat am pus lucrurile in miscare; dupa cateva saptamani de emotii, stres si oboseala am ajuns sa vad pe peretii unei superbe galerii de arta (multumesc, domnule Tibori!) aceste portrete, sub titlul dat de iubita mea Eva (cel mai mare sprijin in acest demers): “et lux in tenebris lucet” (lumina straluceste in intuneric).

Expozitia e deschisa la Cluj-Napoca, in sala subsol a Galeriilor Minerva, din 18 pana in 29 septembrie 2017. Vernisajul e luni seara, de la 6. In rest, expozitia poate fi vizitata in zilele lucratoare, intre orele 11-17.

Va astept cu drag!